vineri, 23 aprilie 2010

TOLEDO, SPANIA august 2008

La Toledo am ajuns din intamplare. Noi de fapt stateam la cateva minute de Madrid, in Alconcon. Gazda la care stateam ne-a spus intr-o dimineata ce oras frumos este Toledo-ul si ce aproape este. Cand mi-am adus aminte ca este orasul in care si-a desavarsit maiestria celebrul pictor El Greco, in clipa urmatoare eram in gara din Madrid, la fel de celebra Atocha, unde era o strictete si o securitate demna de cele mai mari aeropoarte din lume. Chiar se facea check-in, se verificau bagaje, nu se permitea intrarea pe peron inainte de venirea trenului; astfel aveai maxim 2 minute pentru a-ti gasi vagonul inainte ca trenul sa plece. Daca erai mai incet sau aveai mai multe bagaje... De la Madrid la Toledo, cu trenul, se face cam 40 de minute.

Este un oras atat de pitoresc si atat de frumos, ca iti taie respiratia. Respiratia se poate sa o fi pierdut si din cauza celor 42 de grade la umbra. Strazi multe si inguste pe unde circulau masinile. Era ca un labirind bine pus la punct, unde masinile abia incapeau si unde pietonii trebuiau sa fie foarte atenti pentru ca la vederea unui autovehicol trebuiau sa se lipeasca cat mai aproape de zid pentru a nu repeta experienta Anei lui Manole. Cladirile foarte inalte, pentru a mentine cat de cat racoarea intre ele, sunt construite concentric, incat este un miracol daca nu te pierzi. Noi am ocolit miracolul si ne-am invartit cam o ora printre niste strazi care aratau cam la fel, pana in sfarsit am reajuns in centrul orasului. La un moment dat ne-a venit o idee geniala : hai sa intrebam pe cineva unde este centrul. Foarte buna idee, dar pe cine sa intrebi? La ora pranzului nu era nimeni, absolut nimeni pe strazi, nici un local deschis, cu exceptia catorva din centru, care erau pentru turistii nebuni, asa ca noi, care isi riscau viata pentru a putea vedea un oras medieval autentic.


La ora pranzului, ne-am hotarat sa incercam faimoasa paella spaniola si la fel de populara Sangria. Nu am stiut din ce se ''fabrica'' aceasta bautura. Am crezut ca doar din vin cu fructe. Gresit, foarte gresit. Aceasta bautura reiese din amestecul vinului cu vodka, sau ceva tarie, cu mult zahar, cu portocale si alte bauturi tari. Asta am aflat dupa ce am baut. Noi am comandat o carafa de 1 litru, care costa 10 euro. Recomand sa se ia aceasta bautura de la supermarket, unde este 1, maxim 2 euro. La pranz temperatura orasului Toledo atinsese incredibila maxima de 44-45 de grade. Ti se topeau gandurile. Si inacest cuptor medieval, noi am comandat o Sangria cu mari cuburi de gheata, care pana sa ne punem in pahare, au disparut cu desavarsire. Fiind canicula, paharele s-au golit instantaneu. Cand am vrut sa ne ridicam sa plecam de la masa, am simtit cum corpurile noastre nu doreau acelasi lucru. Dupa cateva minute ne-am dat seama ca pe o asemenea caldura nu trebuia sa bem acea bautura foarte tare (desi nu ne-am dat seama cat de tare putea fi, parea un suc aromat) pe stomacul gol.



Eu mi-am comandat o paella cu sos de sepie(este cea neagra), care a fost buna dar putea fi si mai buna.
Pentru turisti nu se prea obosesc sa adauge mai multe legume. Pentru cei care vor sa incerce: orezul este fiert al dente (nu este un pilaf), u este condimentat deloc, cantitatea este destul de mare(noi am macat o paella la doua persoane). Costul unei paella: cam 10 euro.



In dreapta este gara din Toledo, foarte frumos decorata si foarte important, racoroasa.


In stanga se afla catedrala din Toledo, o imensa constructie, impresionanta prin maretie si bogatie arhitecturala.Nu am intrat deoarece era 7 euro intrarea. A preferat sa mergem la bserica San Tomas unde am putut ramane fara respiratie in fata capodoperei lui El Greco ''Inmormantarea contelui de Orgaz''. Cuvintele nu pot exprima starea pe care o simti in fata acelei lucrari. Este cu adevarat geniala. Si intrarea nu costa decat 3 euro. La casa muzeu a artistului nu am putut vizita deoarece se afla in reparatii.










Cu aceste trenulete, fara amortizoare, am facut turul orasului. Locuri foarte incomode, zgomotul boxelor de deasupra noastra era asurzitor(era ghidul orasului in engleza si spaniola), dar a meritat, imprejurimile sunt superbe.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu